Istoric

              Meleagurile comunei Bistrita Bargaului au fost locuite din timpuri stravechi, la „intrarea de camuflaj” din padurea seculara dintre Muntii Calimani si Muntii Bargaului.
              In perioada ocupatiei romane, existau „bai de aur” sub muntele Bistriciorul, fapt atestat de uneltele de tip roman gasite in galeriile stavechi.

              Bistrita Bargaului a facut parte din cele 44 comune graniceresti ale Imperiului Austro – ungar, din zona Nasaudului si Bistritei. Barbatii satelor au devenit graniceri si faceau instructie pentru serviciul de frontiera printr-o disciplina severa. Ei aveau pusca acasa, tinuta militara era alcatuita din hainele de acasa peste care purtau sumane din panura neagra. De aceea soldatii se numeau „catanele negre”.
              In anul 1898 a fost finalizatã constructia caii ferate pe distanta Bistrita – Bistrita Bargaului, care a facilitat transportul persoanelor si a marfurilor, indeosebi materialul lemnos exploatat din padurile locale.
              In anii 1920 – 1924 s-a construit si calea ferata, ingusta, pe distanta Bistrita Bargaului – Colibita si pana sub muntele Dalbidan si Colbu ( cca 30 km ) care asigura transportul lemnului exploatat din paduri spre fabrica de cherestea Bistrita Bargaului.

Aceasta a fost desfiintata insa in anul 1968, transportul facandu-se apoi, auto, numai pe drumurile pietruite.
              Astazi, Bistrita Bargaului face parte din cele 5 comune ( Livezile Bargaului, Josenii Bargaului, Prundu Bargaului, Bistrita Bargaului si Tiha Bargaului ) asezate pe o vale: Valea Bargaului, denumita sugestiv uneori – „Tara Bargaului”. Asupra originii cuvantului „bargau” exista doua puncte de vedere diferite care ascund acelasi sens: - din slava, bargau = fundatura,vagauna, sau din germana bergen, barg = a ascunde; la deal, in sus .